Archive for the 'Versuri in ritm de…' Category

Viziune

Geometrie in absurdul mintii mele si a tale
Unind linii imaginare dintre tine si mine.
Si nu prin sex si inima,
Ci prin emotia cunoasterii
Ne vom atinge implinirea.

Iar de nu vrei sa te unesti cu mine, iubire
Te voi abandona in goana dupa lumina
Lasandu-te pustiit in tacerea urmelor in praf
Si neintelegand cand si de ce s-a terminat
O iubire ca a noastra, in care sexul era TOT.

Spirala

Descoperita prin agenda scrisa fara vedere, inclusa pe lista unui Jurnal.

Unu cu unul fac un intreg in orice univers paralel
Numai in al tau nu. Iubeste-ma, ai striga in eter
Dar ti-e frica. De mine, de tine, de ei, de cer.
De frica iti e frica sa traiesti ce-ti cere viata.

Seva din tine, incet peste ochi se asterne ceata.
Si mori intr-un somn dulce si sigur, lejer, efemer
Incercand sa traiesti „asa cum se traieste” intr-o minte
Simpla si needucata ca tine.

Apoi vine trei si zbori spre viata lui, sperand ca
Unu plus unul vor face un intreg macar pentru el si pentru ca
Deja iubesti cinci si-ti vine sa plangi
Cand te gandesti ca ai putea sa mori singur si
Nimeni nu te-ar mai sti.

Dar ce frumoase par imaginile cu cinci, cand
Tu ai uitat ca spirala incepe la unu plus unul.
Adu-ti aminte ca te iubesti pe tine, prin mine
Priveste Universul, asa are sa fie bine.

Cand n-ai un batran, sa ti-l cumperi

Contrar a ce crezi tu, eu chiar stiu sa dau rime
Le dau de cand eram mai pustoaica decat tine
Si nu ca vin eu sa iti tin acum morala,
Da’ mai treci, bro, si tu putin pe la scoala.
Si nu ca vin sa iti spun ca eu sunt foarte corecta,
Dar daca tot esti MC, vezi ca arta ta e cam absenta!
Stiu ca tu crezi ca daca ai citit pe net le stii pe toate,
Dar uita-te si tu si analizeaza-ti propriile fapte.
Cum poti sa vii sa spui ca faci hip hop mai bine decat oricine altcineva?!
Iti spun eu ca NU, pentru ca am fost acolo la-nceput si n-arata asa!
Asa ca lasa-ma sa iti arat ce am invatat atunci eu
Fiind parte din generatia educata de maestrul Deceneu*!
Lasa-ma sa iti explic de ce toba se muleaza pe ritmul inimii si viceversa
Si de ce orice faci tu acolo e parte din tot ce e gresit in Univers…
Aaaah… Iar daca tu nu poti sa vezi, nu inseamna ca NU EXISTA!
Inseamna ca unii sunt pe scena, iar altii sunt in spate, piz*a!
iar daca dublul sens exista pentru tine doar in rime,
Uita-te-n rimele astea ca sa il intelegi mai bine!
Si singurele limbi comune ale lumii sunt realitatea si ARTA.
Ti-am vorbit pana acum pe amandoua, imi arati de-acum si tu FAPTA?

Ai mei

Fac pace cu ai mei si le transmit iubirea de viata
Sperand ca n-au uitat de mine in drumul lor de azi dimineata.
Vocii de pe umar ii spun durerea, iar celei din telefon ii povestesc iubirea.
Asa si trebuie: mama sa fie bine, iar tata sa ma protejeze in calea mea.

Poate ca n-a murit degeaba, in chin, atunci. Mai stii? Poate-a murit ca sa
Traiasca prin mine, pentru ca prin el n-a putut sa isi traiasca dorinta
De a abandona lupta cu constiinta.
Dupa 30 de ani pot spune ca l-am iubit si fara el nu as fi vazut Realitatea.

Asa ca ii multumesc si-as vrea sa transmit vocii din telefon ca si El a iubit-o,
Doar ca nu a avut capacitatea sa ii arate de ce Fiinta lui
E mai importanta decat ea.

Spirala

Unu cu unul fac un intreg in orice univers paralel
Numai in al tau nu. Iubeste-ma, ai striga in eter
Dar ti-e frica. De mine, de tine, de ei, de cer.
De frica iti e frica sa traiesti ce-ti cere viata.

Seva din tine, incet peste ochi se asterne ceata.
Si mori intr-un somn dulce si sigur, lejer, efemer
Incercand sa traiesti „asa cum se traieste” intr-o minte
Simpla si needucata ca tine.

Apoi vine trei si zbori spre viata lui, sperand ca
Unu plus unu vor face un intreg macar pentru el si pentru ca
Deja iubesti cinci si-ti vine sa plangi
Cand te gandesti ca ai putea sa mori singur si
Nimeni nu te-ar mai sti de maine.

Dar ce frumoase par imaginile cu cinci, cand
Tu ai uitat ca spirala incepe la unu plus unul.
Adu-ti aminte ca te iubesti pe tine, prin mine
Priveste Universul, asa are sa fie bine.

Recomand

Un exemplu de copil de 17 ani, care vrea sa scrie o carte. Pana la sfarsitul anului. Eu m-am oferit sa-l sprijin pana in panzele albe, si pe el, ca si pe alti poeti ai generatiei asteia noi.

Iubim social acceptat

Iubim prin cuvinte, prin gesturi, prin daruri
Iubim astazi, iar maine vorbim despre aburi
Iubim prin avantajele pe care le da un salar
Iubim daca are un bun rol social.

Iubim ochii, mainile, zambetul, sanii sau fundul
Iubim dupa cat dureaza si cat e de bun preludiul
Iubim glumele si dupa cat de albi ii sunt dintii
Iubim dupa cum ne dicteaza parintii.

Iubim pana la prima femeie ce are picioarele lungi
Iubim pana cand apar intre noi miceluri de fungi
Iubim cu adevarat, de cate ori ne indragostim
Iubim, dar nu stim cum si ce sa iubim.

Cel mai fericit om pe care il stii

Sunt un om fericit si repet asta incontinuu cu voce tare si tinand spatele drept
Si privesc viata mea si a altora din locul de relaxare al unui observator intelept
Uneori ma gandesc ca nu e totul asa cum ar trebui sau cum mi-as dori uneori sa fie
Dar sentimentul de liniste ce imi zace in piept imi spune ca am o corecta filosofie.

Imi sopteste poezii despre libertatea mintii mele si acceptarea unor vechi pacate
Despre iubire si pace, chimie, lumea de afara si culorile ei de un nebun amestecate
Despre cum o minte incetosata, plina de temeri, si-a primit sansa propriei religii
Si cum a reusit, printr-un cuvant, sa-si alunge din Universul sau toti demonii fricii.

„Eu pot tot ceea ce-mi propun” e un cliseu menit sa nasca monstri si oameni frustrati
Pentru ca scopurile si aspiratiile sunt sustrase de la alti oameni in idei aliniati
Adevarul meu este ca ma bucur de fiecare secunda traita sub un soare ce-mi zambeste
Pentru ca nu prin „ceea ce as vrea sa fie” simte un om ca viata proprie si-o traieste.

Nu prin obiecte detinute, functii, prietenii cu persoane sus-puse si momente stresante
In lumea mea, privirea calda, zambetul si momentele linistite sunt adevaratele diamante.
Nu ma pot lupta cu demonii mei si cu problemele lumii, asa ca am invatat sa le accept
Sa ma inspir din ele, sa le dau o forma si sa le scriu in randuri, dandu-le un alt aspect.

Poate ca ai fost prins si tu in goana dupa efemeritate uitand ca nu asta e ce iti doresti
Asteptand acel moment in care vei avea ce ai vazut la altii ca sa iti permiti sa zambesti
Ma intristeaza sa te vad pierzandu-te si alergand dupa ceea ce ti s-a spus ca ai vrea sa fii
Asa ca ia si invata de la mine, copile, pentru ca eu sunt cel mai fericit om pe care il stii.

Morti

Se nasc sa traiasca si inainte sa inceapa sa mearga si sa vorbeasca mor
Sufocati de principiile parintilor care isi mor viata intr-un mod amator
Si care apoi vor sa-si traiasca visele ratate prin intermediul puilor lor
Ghidandu-i si ademenindu-i spre putrefactie sufleteasca intr-un ritm ametitor.

Se duc apoi la scoala, primul contact cu marele grup al altor morti ca si ei
Unde un mort suprem le dubleaza moartea bagandu-le in cap fel si fel de idei
Li se spune ca urmand calea unei invataturi cu mari lacune nu vor ajunge derbedei
Si ca viata lor moarta are sa conteze doar daca au sa traga de ei cat trei.

Morti, se angajeaza apoi, lucrand de la opt la sase, cu o ora libera la amiaza
Ideea ca undeva acolo mai exista viata ii chinuie din cand in cand, ca la rinichi o litiaza
Si pentru ca sunt morti deja si viata nu mai are loc in ei, se multumesc cu o mica pauza
Petrecuta la mare sau la munte, in aceleasi locuri de zeci de ori batute, fara nicio cauza.

Mediocri, in cele doua ore pe care nu le dorm, gasesc o alta jumatate mediocra pe gustul lor
Dupa ce au cautat-o mult si au ocolit, blamand, persoanele vii care traiau prin cimitirul mergator.
Pentru trei luni si-un pic simt fluturasii ce din alb-negru le transforma viata intr-un film color
Apoi se-agata de povestile de iubire din filme ca si condiment, cad in obisnuinta si iar mor.

Morti, dau nastere unui copil plin de viata pe care au de gand sa il omoare inainte sa vorbeasca
Convinsi fiind ca stiu ei cum se traieste viata si ce trebuie facut in ea ca acesta sa reuseasca
Ratati, ii omoara spiritul invatandu-l reteta de succes, prin care mintea libera sa si-o goleasca
Pastrand traditia prin care omul se duce la propria groapa si avand grija calea sa nu o rataceasca.

Multumiti apoi ca au reusit sa creeze un om perfect mort, dupa chipul si asemanarea lor
Se simt impliniti ca niste mici Dumnezei, la fel cum s-au simtit si altii ce-au murit anterior
Rateaza si ultima sansa de a-si trai viata, incercand sa imprime aceleasi idei si nepotilor
Alungand din minte ideea ca tot ce au facut in viata a fost sa manance si sa doarma, si-apoi iar mor.

Sinucidere in foi

Vreau sa ma sinucid aruncandu-ma din stratosfera
Iar pana jos sa simt ca traiesc intr-o lume libera
Doar ca drumul pana la nori e o cale efemera
Si cand deschid ochii sunt doar la mine in camera.

Pe camera, as vrea sa pun fiecare imagine din mintea mea
Si vocea din cap ce uneori imi vorbeste in zeflemea
Iar pentru ca n-am cum, aleg sa scriu pe foi de catifea
Ca petalele unui fost trandafir, cazute acum pe dusumea

Vremea, se duce incet, strop dupa strop, fum dupa fum
Nu-i nimic, se spune ca fiecare isi alege propriul drum
Cand l-am ales pe-al meu a fost pe baza de visare si parfum
Nu-mi pare rau, viata e mai frumoasa cand o privesti de dupa scrum.

Oricum, cine n-ar vrea fie si o secunda doar, sa zboare
Sa vada cum se vede lumea de sus, de langa soare
Stim toti,gravitatia e mediocra, la fel ca o-nchisoare
Lipseste libertatea mintii si-asta doare.

Si moare, in fiecare zi cate o parte din mine
As vrea sa fac, cumva, tuturor sa le fie bine
Dar binele lor zace adanc ascuns in sine
Si tot ce scot afara are doar iz de suspine.

E bine, fie ei cei care refuza sa isi traiasca viata
Prin puterea comparatiei mie mi se lumineaza fata
Atunci cand ii privesc si pe ochi mi se-asterne ceata
Parca ce e bun sau rau isi pierde importanta.


Oldies But Goldies

Categorii

Top Clicks

  • Niciunul
Page copy protected against web site content infringement by Copyscape

Oameni plictisiti :