Prima oara

Mai iau o gura de ceai de menta, mai inspir aer curat si expir tensiune, mai admir putin lumina obscura din jur. E zen: azi a fost prima oara cand am respins un om cu tensiune negativa si nu m-am mai lasat afectata de frustrarile si problemele lui proprii, in lumea si empatia mea.

„Dar cum ai facut asta? m-a intrebat El.”
„Pur si simplu am incetat sa mi-l imaginez ca facand parte din Universul meu si sa il vad cu ochii mintii in Universul lui, mic si negru si departe, imposibil sa ma atinga. Si eram un fel de „Lasa-ma si du-te!”

Dar iar am observat un pattern si vin sa-l explic aici, pe blog.

Mai baieti, mai copii, mai mama. Manipulare e totul. De la maica-ta care te trimite sa duci gunoiul, pana la tine care faci bine ca sa astepti recunostinta sau ca sa ti se ia piatra aia de pe inima cand vezi, pana la pictorul care iti deseneaza un tablou si pana la gagica-ta care isi face unghiile. Societatea e construita din manipulare si egoism.

Daca ai fi citit o carte sau nu te-ai fi crezut istet si ai fi invatat ceva de la viata (sau poti crede pe cuvant oamenii care au facut-o), ai fi observat ca altruismul nu exista si ca manipularea poate fi facuta cu intentii negative sau, surpriza-surpriza, intentii pozitiveeee! Si atunci se cheama PERSUASIUNE, dobi mic.

Ca atunci cand gagica-ta se epileaza pe picioare ca iti place tie si societatea nu accepta paduri in zone diferite.

In schimb, exista apelarea la emotii, strans legata de persuasiune, tehnica des folosita in psihoterapie, care are ca efect schimbarea perceptiei spre un alt punct de vedere, inaccesibil privitorului. Pentru ca mai, dobi, unii oameni se antreneaza sa vada situatia din mai multe unghiuri de vedere, cum ar fi si alea pozitive (intelegi tu, ca sa ajuti omul ala  care iti sta pe scaun sa vada ca viata nu e chiar atat de rahat cum crede el), in timp ce majoritatii ii place sa ramana proasta si sa aiba doar intr-un con de lumina asupra situatiei generale. Si tu, cand faci rahatul asta careia dobitocii ii zic manipulare, nu faci decat sa ii aduci si perspectiva ta si sa ii faci lumina pe toata situatia sau, ma rog, mare parte din ea, ca nici tu nu esti Dumnezeu sa le vezi pe toate. Cam cum iti explic eu acum tie, dobi.

Si apoi sa il conectezi cu emotia lui asupra situatiei pozitive, ca sa poata analiza si el, ca prostul care este, realitatea intr-un mod corect si echilibrat, atat din perspectiva negativa cat si din aia pozitiva, si sa isi ia deciziile singur, in functie de dovezi si cum inclina balanta avantaje-dezavantaje.

Atat, nu e mare teorie, doar antrenament si intelegere profunda a tehnicii si a situatiilor. Ca de aia eu sunt project manager, rahat, ca fac asta constant cu mine si ceilalti si pot lua decizii de 100 de ori mai bune decat ala care nu vede decat negativul, conectat doar la fricile lui si nu la sperante.

Si da, asta e persuasiune.

Hai sa-ti explic, dobi, ce e aia manipulare: e cand stai si faci chestii pentru oameni, asteptand ca, la schimb, sa ti se dea anumite raspunsuri materiale, emotionale, cognitive, etc. Pentru ca tu MINTI ca esti ok, omul lasa garda jos, incerci sa acaparezi cat mai mult din resursele lui emotionale, apoi cand nu iti mai da raspunsul asteptat dai un uppercut, fie el emotional, unde-l doare, public sau ceva.

Si stii ce e fun cand esti om de psihologie si observi astea stiind ca tu nu ai avut intentii meschine? Ca stii ca tot ce te acuza un om reprezinta, de fapt, problemele lui proprii, pe care nu vrea sa si le accepte si le proiecteaza asupra celorlalti. Materie de anul I, pe cuvant.

Initial vrei sa stai sa-i explici ca are el perspectiva gresita, ca na, persuasiune, intentie pozitiva, vrei sa faci lumea un loc mai bun and shit. Da’ alte ori pur si simplu obosesti, ti se ia, te scuturi de puricii de pe blana ta si mergi mai departe.

Si, dobi, daca tu nu stii ce consider eu prieten si ce amic si ai senzatia ca Universul meu se invarte in jurul unor oameni pe care i-am cunoscut de cateva luni doar, esti stupid si faci proiectie, iar: eu nu sunt tu. Eu am prieteni de muuuulti ani de zile, care ma ajuta la greu, care sunt langa mine acum si cu care nu m-am certat niciodata, chit ca poate am gresit eu sau ei. De la care nu astept nimic, la fel cum nici ei nu asteapta de la mine, avem prietenii neconditionate si frumoase si bazate pe bun-simt si respect reciproc. Pe care nu ii oblig sa imi suporte frustrarile si problemele proprii, la fel cum nici ei nu ma obliga ci, de exemplu, in perioada asta, ma dadacesc si imi ofera liniste sufleteasca si ceaiuri si medicamente ca sa imi revin din ce rahat de stres si cadere fizica m-au adus oameni ca voi, care nu reusesc sa vada mai departe de conul lor de lumina. Oameni singuri si frustrati, care nu au inteles niciodata ce inseamna, cu adevarat, o prietenie bazata pe dragostea umana neconditionata. Oameni carora le-am acordat ultimele luni, dand oamenii buni si cu bun-simt, inteligenta si cultura deoparte, din lipsa de timp.

Oameni inca frumosi.

Asa ca fuck off in Universul tau mic si negru si dubios, acolo, ca azi am invatat prima oara sa spun „Stop!”.

0 Responses to “Prima oara”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Oldies But Goldies

Categorii

Top Clicks

  • Niciunul
Page copy protected against web site content infringement by Copyscape

Oameni plictisiti :


%d blogeri au apreciat asta: