Variabilele

…sau de ce am inceput sa cred ca am un inger pazitor.

Pentru cine ma stie suficient de bine incat sa isi fi dat seama de felul cum privesc eu lumea, nu e strain faptul ca am prostul obicei de a ma uita in spate (sau in fata), ca sa vad ce actiune sau reactiune a cauzat o situatie. Si ca in felul asta mi-am dezvoltat un adevarat respect pentru cele mai mici situatii din viata, pentru ca am vazut cat de mult impact au ele asupra noastra.

Serios, sunt maniaca dupa legatura dintre variabile, ca n-ai cum discuta ceva cu mine fara sa ma gandesc eu „Da’ de ce”.

De exemplu, ma simt perfect acum. Cam la fel de perfect cum m-as simti daca as face un foc si as manca o inghetata Polar de cacao. Genial de bine, adica. Si care au fost toate variabilele alea care au condus la momentul asta? Oh, Doamne. Pai, intai, a trebuit sa ma mut la mama naibii. Si ca sa fac asta au trebuit sa se intample `j de rahaturi. Apoi, a trebuit sa regasesc senzatii vechi, de pe vremea prietenului imaginar. Sa-mi iasa vreo zece chestii. Sa nimeresc fix persoana aia care sa-mi creeze starea perfecta sa-mi aduc aminte de mine, cum eram inainte sa ma dezamageasca oamenii prea mult si inainte sa decid ca Maya e la conducere. Sa-mi dau seama ca mi-am adus aminte si ca mi-a lipsit si ca trebuie sa stau cat mai in lumina. Sa ma mut intr-un colt de oras in care, aproape, sa fie fix un non stop cu vanzatoare simpatica si sa aiba Polar acolo. Si sa fi experimentat eu cand eram mica un gust perfect de ciocolata, incat sa ajunga sa imi placa. Si cate altele. Si toate astea, ca sa ajung eu in momentul in care sa ma simt perfect de fericita, pentru ca mananc inghetata aia si n-am nimic de ce sa ma plang atunci si acolo. Si-apoi sa ma simt atat de bine incat sa vin pe blog, sa va zic ca asta e reteta fericirii perfecte si voi sa incercati la urmatorul foc sa mancati Polar, alaturi de persoane bune, dupa ce v-ati aranjat haosul din viata, pe o muzica superba.

Si uite asa, voua va place, spuneti si altora, si schimb tot Universul. :))

Ei, acum, asta ar fi fost posibil daca, de exemplu, mama nu-mi cumpara ceva de ciocolata, atunci, in copilarie, si mi-ar fi luat de vanilie, care nu mi-ar fi placut atat si nici n-ar fi picat in vreun moment emotional pentru mine? Da’ daca nu ar fi avut ciocolata la amgazin fix atunci, pentru ca ala de o aducea a prins un semafor sau un trafic greu si a intarziat livrarea? Sau daca ma mutam trei case mai incolo si ma duceam la alt non-stop ca obisnuinta?

Serios, sunt uimita de puterea unui rahat de variabila. Si asa ajung eu, tip til, la dovada ca totul se intampla cu un scop. Ca, de fapt, exista Karma. Ca nimic nu e alandala in Universul asta. Ma intrebam eu de ce mentorul meu, profesor de matematica, spune ca exista o Forta. Pentru ca o gandire matematica iti arata asta. E fascinant, incercati si voi: daca eu, atat de inversunata pe logica ajung sa spun asta, e clar…

0 Responses to “Variabilele”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Oldies But Goldies

Categorii

Page copy protected against web site content infringement by Copyscape

Oameni plictisiti :


%d blogeri au apreciat asta: