Cum incepe depravarea

Odata cu venirea caldurii, imi intru si eu intr-o stare de spirit mai… speciala. Un chef de duca, asa, de flirt, de risc, de aventura, de depravare. E perioada mea de tampenii, din an.

Dar anul asta nu-mi incepe vara, se pare, iar eu am gasit un motiv serios ca sa termin Maya. Ori problema Mayei e ca e o poveste despre depravare sufleteasca, despre daramare, despre ce e mai rau intr-un om. Si nu o pot scrie decat in starea asta. Asta e si motivul pentru care, in ultimii ani, am scris atat de putin in ea – nu reuseam sa imi induc starea aia de spirit a Mayei, oricat as fi incercat. Imi iesea doar in perioadele mele depresive sau vara si atunci doar cand aveam timp de scris si nu eram ocupata cu reparatul meu sau cu plansul intr-o batista, ceva. (Nu, eu nu plang in batiste, da’ asa zic eu diferitelor metode menite sa ma readuca pe linia de plutire).

Acum n-am nici vara, nici stare depresiva. Si vreau sa o termin in 2 luni maxim. Deci e nevoie de depravare maxima. Iar asta e un post prin care ar trebui sa se inteleaga un „Beware, people, ca nu are sa fie bine de voi, clar”. Dar ce nu face omul de dragul artei, nu? h, mica Mitchell din mine…

0 Responses to “Cum incepe depravarea”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Oldies But Goldies

Categorii

Page copy protected against web site content infringement by Copyscape

Oameni plictisiti :


%d blogeri au apreciat asta: