Unde ne indreptam?

Fac parte din acea categorie de oameni privilegiati, care au avut norocul si s-au nascut cu suficient curaj incat sa isi combine pasiunea cu munca si sa obtina, din ecuatia asta, un rezultat pe care, atunci cand il privesc, zambesc. Totusi…

Programul meu normal arata cam asa:

12-13: Ma trezesc. Ma asez, ciufulita, la calculator, dupa ce m-am intors de la buda, cer o cafea si incep sa citesc mail-uri si mesaje. Apoi, imi fac tabieturile, reprezentate de: bloguri, ziare, dota.
15-16: Incep munca. Mail-uri, mesaje, documente si mai multe mail-uri, alte mesaje si alte documente. Si site-uri, zeci si zeci de site-uri zilnic.
1-2: Ma hotarasc sa termin munca. Ma duc in pat, iau monitorul dupa mine si dau drumul unui serial online. Adorm.
12-13: Ma trezesc.

Pe undeva pe-acolo, mananc, uitandu-ma la un serial.
Si vine weekendul.

In care repet acelasi program, iar si iar, doar ca de data asta sunt mai putine mail-uri, mesaje si documente. Compenesez prin mai multe seriale online si stat in pat.

De iesit, mai rar. E frig, sunt prea obosita si, oricum, am pierdut contactul cu realitatea de prea mult timp ca sa mai incerc sa ma conectez la el. Asa ca mai gasesc un serial nou si imi mai ocup cateva weekend-uri.

Si ma uit in jur, la cei care au acelasi program ca si mine, unde calculatorul este inlocuit de un birou sau de altele, si vad ca celorlalti nu li se pare nimic gresit in asta. Nimic anormal, nimic din ceea ce este, de fapt: renunti la insasi sensul vietii, pentru… Pentru bani, pentru ascensiune, pentru naiba stie ce, pentru ca singurul lucru palpabil obtinut sunt anii care trec pe langa tine, in timp ce tu traiesti pentru nici tu nu stii ce.

Daunazi era martie 2012. Daca e sa ma gandesc la ce faceam in martie 2012, imi apare totul cu o claritate crunta si dureroasa, de parca ar fi fost ieri. Pentru ca, intre timp, a trecut un an si eu nici n-am realizat asta.

Iar daca e sa ma intrebi „Ce mai faci?”, ma uit 2 secunde pierduta spre monitor si singurul raspuns care imi vine in minte e „Ce sa fac, munci. Tu?”. Nimic de povestit, in rest.

Si asta e dureros, cand o realizez, pentru ca, uitandu-ma in urma, nu-mi dau seama cand m-am transformat din femeia cu o viata dintre cele mai active si demne de romane, in cea care are un singur tel, cariera. Si, iarasi, realizez ca idealul meu nu-i doar cariera, ci o combinatie intre ambele variante, doar ca e imposibil sa fie ambele prezente in acelasi spatiu. Pentru ca… Pentru ca pur si simplu nu se poate: ori esti una ori esti alta, se pare.

Si inca o data ma uit in jur si observ ca lumea nu vede nimic gresit in asta. Si dintre toate, poate ca tocmai asta e cel mai dureros. Ca toata lumea alege, dar nu i se pare nimanui nimic gresit ca lumea sa fie impartita in doua tabere: cei care muncesc si cei care traiesc, fara posibilitatea de a le combina, decat in cazul unor rare exceptii, carora „le merge” doar pret de cativa ani.

Si, in continuare, imi exprim aceasta nemultumire in fata unui monitor, scriind online, pe-un blog gazduit pe-un server de cine stie unde…

2 Responses to “Unde ne indreptam?”


  1. 1 EsCa Martie 4, 2013 la 11:47 am

    Cel putin ai inceput bine ,modestia oricum nu era de tine …poti sa-i zici self esteem.
    Dar apoi o dai in depresie ,mai ales ca alegi un timp trecut ca referinta + ca bagi un orar …care denota monotonia .
    Cauta un hobby ceva ,ia-ti un caine ,o pisica ,un prieten nou ,orice numai care sa te scoata din asta .

  2. 2 d3vilbabe Martie 5, 2013 la 6:51 am

    I have a pussycat! Nu, chiar o am. :)) Am gasit rezolvare – am mai luat un om in echipa – doar ca acum, avand timp liber, stau in fata monitorului si am timp sa le gandesc. Si stii ca eu cand le gandesc o dau la modul depresiv. Stii tu de drama geniului, care niciodata nu poate fi fericit, vorbind de modestie. :)) E monotona viata de om mare, ce s-o mai dau la intoarsa… Da’ stii si tu, probabil, ca ai mai multa experienta decat mine.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Oldies But Goldies

Categorii

Top Clicks

  • Niciunul
Page copy protected against web site content infringement by Copyscape

Oameni plictisiti :


%d blogeri au apreciat asta: