Raspuns halucinant al bisericii…

… atunci cand guvernului i s-a reprosat ca acorda prea multe fonduri cultelor, aici.

1. Sprijinul pentru culte acordat de Guvern de la bugetul public este o consecinţă a secularizării de către stat a averilor bisericeşti în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1863). De atunci, unele din cheltuielile Bisericii (salarii, reparaţii, construcţii) au fost preluate de către statul român ca o compensaţie materială pentru proprietăţile preluate, aproximativ 25% din suprafaţa agricolă şi forestieră a Ţării Româneşti şi a Moldovei. Acest sprijin a continuat să fie acordat inclusiv în perioada regimului comunist tocmai datorită obligaţiei asumate de către stat în 1863  (da’ prin preistoric n-ati gasit ceva de care sa va legati? Nu cumva ala cu focul a fost preot si omenirea are o datorie morala sa-i plateasca patentul de inventie?). O eventuală încetare a sprijinului statului faţă de Biserica Ortodoxă Română şi alte culte ar trebui să fie urmată, în mod firesc, de o restituire a tuturor averilor bisericeşti confiscate (mie mi se pare corect: noi le dam inapoi ce le-am luat atunci, ei ne dau inapoi ce au luat pana acum. Fair enough, nu?), care, însă, între timp au fost folosite pentru împroprietărirea succesivă a populaţiei sărace. În plus, banul public oferit cultelor provine de la contribuabili care sunt în majoritate creştini ortodocşi. Este de notat şi faptul că, în bugetul de stat al Guvernului pe anul 2010, în afară de sprijinul financiar pentru salariile personalului cultelor, nu a fost alocat niciun ban pentru alte activităţi ale acestora.

 
2. În acelaşi timp, contribuţia la salariu de la bugetul de stat pentru preoţi (cca. 65% din salariul unui profesor de liceu, restul salariului fiind completat din fondurile proprii ale parohiei) nu se face din milă, ci reprezintă o recunoaştere a contribuţiei cultelor la viaţa societăţii româneşti. Potrivit Legii 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, “statul român recunoaşte cultelor rolul spiritual, educaţional, social-caritabil, cultural şi de parteneriat social, statutul lor de factori ai păcii sociale, precum, şi rolul important al Bisericii Ortodoxe Române şi al celorlalte Biserici şi culte recunoscute în istoria naţională a României şi în viaţa societăţii româneşti” (art. 7, alin. 1 şi 2). De aceea, pentru parohiile sărace în care, din cauza fenomenului migraţiei, bătrânii şi copiii rămaşi în parohie nu pot contribui financiar la salariul preotului, ajutorul statului este mai mare (so, dupa ce ca la sat sunt cei mai multi credinciosi si tanti Margareta isi rupe din pensie jumatate ca sa dea la preot, mai dam si noi astialalti, de la oras. Sa fie, ca la sat e greu cu suspensia masinilor, si trebuie schimbata des.).

 
3. Datorită statutului juridic al cultelor ca unităţi de drept privat, dar de utilitate publică, acestea dezvoltă multe activităţi sociale (zilnic mai dezvolta cate un plan nou de tras niste bani de pe spatele enoriasilor – vezi noua lege a incinerarii), astfel încât scutirea de impozite este o necesitate. Iar această scutire este clar condiţionată de folosirea fondurilor obţinute din donaţiile credincioşilor şi din activităţi economice (producerea şi vânzarea de lumânări, calendare, carte religioasă, vin cultic şi alte obiecte bisericeşti) în scopuri bine definite, şi anume întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult (plata facturilor la curent electric, apă, gaze etc.), pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale (serviciu social=eu te cunun, ca sa ai liniste cu aia batrani din familie, tu imi platesti tribut… de 1000 RON, altfel nu discutam), acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi non-profit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. (conform Art. 15 alin.1 lit. f din Codul Fiscal)
În acest sens, îi informăm pe reprezentanţii ASUR, ca şi pe alţii cu acelaşi spirit, că situaţia din România este asemănătoare cu statutul cultelor din alte ţări europene, între care menţionăm Franţa, unde, în pofida laicităţii accentuate a statului, acesta contribuie financiar la restaurarea şi întreţinerea lăcaşurilor de cult monumente istorice, dar şi la susţinerea unor activităţi social-filantropice şi culturale ale cultelor în baza unei legi speciale. În plus, acestea nu plătesc impozitul pe clădiri. De asemenea, în alte ţări europene – Germania, Spania, Italia – autorităţile de stat sprijină activitatea cultelor prin direcţionarea unui procent din impozitul pe salarii sau pe venit spre cultele oficial recunoscute.
Cât priveşte scutirea de impozite, menţionăm că şi ONG-urile din România (macar ONG-urile incearca sa faca un bine cuiva), inclusiv cel menţionat mai sus, beneficiază de unele reduceri de impozite.
Afirmaţia reprezentanţilor ASUR, potrivit cărora, prin măsurile guvernamentale de reducere a salariilor bugetarilor, personalul cultelor “nu a fost afectat în niciun fel, ba chiar urmează să beneficieze de măriri salariale” este o dezonorantă dezinformare a opiniei publice, un neadevăr şocant prin care se urmăreşte instigarea altor categorii socio-profesionale împotriva personalului cultelor. Reprezentanţii ASUR ascund faptul că potrivit Legii privind stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar (art. 15, 1) s-a redus cu 25% cuantumul sprijinului statului pentru salarizarea personalului clerical si neclerical, acest fapt având consecinţe sociale dramatice pentru o mare parte din preoţii (saracii, eu spun sa facem cu randul ca sa le spalam X5-urile zilnic) şi ceilalţi salariaţi neclericali care îşi desfăşoară activitatea în parohii din mediul rural, unde este foarte dificil de completat salariile din venituri proprii din cauza sărăciei, a îmbătrânirii populaţiei şi a fenomenului migraţiei.

 
4. Pe de altă parte, se aşteaptă ca Biserica să ajute şi mai mult pe săraci şi pe sinistraţi. Astfel, în anul de criză 2009, pentru susţinerea activităţilor social-filantropice şi sprijinirea celor asistaţi şi a sinistraţilor, în eparhiile Patriarhiei Române, s-au cheltuit aproximativ 45.000.000 lei, fonduri provenite în exclusivitate din donaţiile credincioşilor, nu din fonduri externe. În prezent, în cuprinsul Patriarhiei Române funcţionează: 394 aşezăminte social-filantropice, dintre care: 88 aşezăminte pentru copii, 89 aşezăminte pentru vârstnici, 65 de centre pentru asistenţa familiilor şi persoanelor aflate în dificultate, 92 cantine şi brutării sociale, 25 centre medico-sociale şi policlinici, 14 centre de diagnostic şi tratament pentru persoane cu nevoi speciale, 6 centre pentru persoanele fără adăpost, 4 centre pentru victimele violenţei familiale şi agresori, 2 centre pentru victimele traficului de persoane, 9 grădiniţe şi centre educaţionale etc. (unde?!) De serviciile şi proiectele sociale desfăşurate în eparhii (335 programe sociale), în anul 2009 au beneficiat 629.459 persoane din care: 152.270 copii, 26.324 persoane cu dizabilităţi, 333.882 persoane vârstnice şi 116.979 familii sărace etc.
La ultima şedinţă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (6-7 iulie 2010), a fost aprobat Programul social şi pastoral în vremuri de criză economică propus de Patriarhia Română cu scopul ajutorării familiilor de vârstnici cu pensii mici, a familiilor sărace cu mulţi copii, dar cu venituri mici şi a bolnavilor săraci (are cineva rabdare sa caute rezultatele? Chiar sunt curioasa. Stiti vreun om care a beneficiat de programul asta..?). Programul va fi derulat de fiecare eparhie la nivel de parohie, mănăstire, protopopiat şi centru eparhial prin intensificarea programelor sociale desfăşurate şi prin organizarea de noi cantine filantropice, colecte de alimente, îmbrăcăminte, alte produse de strictă necesitate şi bani cu scopul ajutorării categoriilor sociale defavorizate.

 
5. Comparaţia între cele 18 000 de biserici şi 11 000 de cabinete medicale existente în România este ridicolă, întrucât rugăciunea pentru sănătate din biserici nu se opune practicii medicale din aceste cabinete, ci se completează. (daca traiam in China, aveam si noi un Yin si Yang, da’ asa, avem un soarece obez, inghesuit in aceeasi cusca langa un soricel de laborator – si astia se completeaza, doar.) În plus, multe biserici ortodoxe româneşti datează în România încă din Evul Mediu (sa-mi spuna si mie care dintre cele 4 biserici pe care le vad in drum spre scoala sunt din Evul Mediu. Si stau la doar 10 minute de mers…), deci cu sute de ani înainte de actualele cabinete medicale, încât nu se poate impune o egalitate numerică (nu, pentru ca inca traim in Evul Mediu si mai credem ca boli precum cancerul sunt date de la Dumnezeu si se trateaza tot cand vrea el… Seems legit.)între acestea, în mod artificial.
În concluzie, statul român susţine activitatea cultelor întrucât recunoaşte rolul lor social important (ne lasi sa traim, te ducem la groapa cu cantec, pentru ca n-ai avut unde sa te tratezi de gripa), pe care, însă, unele ONG-uri cu atitudine ostilă Bisericii (niste ticaloase ONG-urile astea, iti dai seama cum ele, marsavele, au avut tupeul sa publice niste cifre reale..?)nu pot să-l aprecieze obiectiv şi integral, simţindu-se deranjate de faptul că populaţia este foarte ataşată de Biserică (sa fiu sincera, n-am mai vazut un atasat din asta de Biserica, sub varsta de 40 de ani, de mult, decat in paturile sociale needucate – eu zic sa mai construim niste biserici, da-le dreq de scoli…), ea fiind factor de stabilitate şi speranţă (d-aia n-are bunica-mea bani de mancare, ca spera ca daca strange bani de inmormantare, o sa o laude popa-n sat), mai ales în vremuri grele. Întrucât Biserica Ortodoxă Română este ajutată în primul rând de popor, când acesta e sărac, este şi Biserica săracă (intrebare de un miliard: spuneti-mi o biserica ce nu-i in stare sa-si plateasca factura la lumina).

 

Cei cu italic recunosc, imi apartine. A pus dracu’ stapanire pe mine, eu zic sa mai faceti o biserica, sa ma lecuiesc…

 

 

1 Response to “Raspuns halucinant al bisericii…”


  1. 1 EsCa Octombrie 10, 2012 la 1:07 pm

    Tura urmatoare cand te duci la biserica zi-i la popa de greed & gluttony.Sa vada unde se prajeste dupa ce moare (asta daca chiar crede in ce predica :)) )


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Oldies But Goldies

Categorii

Top Clicks

  • Niciunul
Page copy protected against web site content infringement by Copyscape

Oameni plictisiti :


%d blogeri au apreciat asta: