Pfff, fantastici…

Ma uit acum pe listele de distributie ale articolelor si proiectelor. Si vad p-aci oameni de care am si uitat, intre timp: d-astia de am vorbit cu ei o data(„Da, cum sa nu, vreau sa lucrez, nu mai pot de emotie”), carora le-am dat o ceva de proba, si de care n-am mai auzit niciodata pana acum. Si nici online pe mess nu i-am mai vazut, ca daca-i vedeam ii trageam de maneca sa vad ce facem in continuare.

Deci bre, de dat in cap eu nu dau in cap, asta-i clar, ca n-am cum prin monitor. Da’ o fi chiar atat de greu sa ai minimul de bun-simt sa zici „Nu vreau/nu pot/n-am chef/intarzii/ mi-a mancat pisica temele”? Serios acum. Oare omustenii astia nu-si dau seama ca ma tin pe loc, fie si o saptamana, pana-mi dau eu seama ca n-am auzit nimic de ei si le pasez altcuiva?

Mai, niste… Nu stiu cum sa le spun. Pai si se spune ca e rau in Romania. Pai normal, ca pe langa ca te mananca statul cu tot cu fulgi, iti mai fac si d-alde astia viata grea. Ca in timpul asta proiectele alea puteau produce bani.

Sa nu mai spun de angajati care, in general, (si nu spun de-ai mei, ca ai mei sunt cei mai tari, e logic) nu-si dau seama ca daca ei nu-si fac treaba bine, patronul n-are profit. Si daca patronul n-are profit, da faliment. Si daca da el faliment, atunci si-a luat adio si angajatul ala mizerabil de la rahatelul de loc de munca pe care-l are.

Nu exista o cultura a muncii in Romania si cu asta basta. A bunului simt, in primul rand. A logicii. Fiecare Gigel d-asta se gandeste cum „i-a facut-o el fraierului de sef” si cat de „tare” e, da’ unul nu pricepe ca-si trage singur presul de sub picioare. Pai daca terchea berchea astia de ma tin pe mine pe loc, si nu numai pe mine, ca tin 3 echipe de oameni pe loc, vor sa mai lucreze prin online, ei nu-si dau seama, oare, ca exista o foarte mare sansa sa dea iar de mine, pe undeva? Ca lunga-i mana Regelui, zice povestea. Si ghici ce culoare de bila si ce vorba de bine le pun eu? Niste neseriosi. Si dupa se plang ca ei sunt niste oameni foarte capabili si destepti si nu-si gasesc de munca, din cauza politicienilor/crizei/drobului de sare.

Ah, sa nu incep cu polologhia despre aia care nu-s multumiti de bani sau care „da’ patronul cat isi ia?”. Pai ce, iti iau din buzunarul tau? Si chiar daca ti-as lua, nu am discutat de plata la „interviu”? Ai fost de acord? Taci si inghite sau cauta-ti altceva de facut, nu ma bate pe mine la cap. (Am zis ca n-o incep, da’ nu m-am putut abtine sa nu arunc ideea de baza).

Toti am vrea sa stam sa o frecam la rece si sa ne vina cat mai multi bani. Din pacate, dupa aia crestem si ne vin mintile la cap.

2 Responses to “Pfff, fantastici…”


  1. 1 luvieere Iunie 7, 2012 la 7:59 am

    First world problems?😀

    Cred că ai dreptate, cu o singură excepție: „Si chiar daca ti-as lua, nu am discutat de plata la “interviu”?”

    Scheme dintr-astea nu prea cred că poți face pentru mult timp cu oamenii de pe la noi, pentru că românul acceptă orice la interviu, având nevoie de un loc de muncă, apoi trece pe tactica strămoșească „voi vă faceți că plătiți, noi ne facem că muncim”. În punctul ăsta al expunerii, pot să te parafrazez: „Taci si inghite sau cauta-ti” altă țară în care să-ți desfășori activitatea😀

  2. 2 d3v Iunie 7, 2012 la 3:10 pm

    touche:))) oricum eu nu fac d-astea.😛


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Oldies But Goldies

Categorii

Top Clicks

  • Niciunul
Page copy protected against web site content infringement by Copyscape

Oameni plictisiti :


%d blogeri au apreciat asta: