Nimic altceva decat o furnica

Sa fii furnica nu e lucru usor. Muncesti in fiecare zi, de dimineata pana seara, in Universul tau, format din 10 metri patrati de iarba, in curtea din fata unei case. Unele furnici ar vrea sa-si depaseasca macar un pic conditia, dar nimeni nu indrazneste sa se aventureze dincolo de marginea petecului de iarba, acolo unde incepe aleea. Au mai incercat, cateva, odata, dar au fost parjolite de soarele ce ardea in fiecare zi.

„Nu exista nimic dincolo de alee!” spuneau furnicile, in cor, celui care indraznea sa se intrebe ce o fi mai incolo de alee.

„Esti nebun, de ce sa vrei sa te aventurezi pe alee, cand aici e atat de racoare si bine?” spuneau altele.

„Nu-ti place munca, de aia ai visuri atat de teribile. Dincolo de alee nu exista nimic, nimic.”

„Nimeni nu a mai iesit din Universul asta. Asa e bine!”

„Si daca, totusi, exista, iar restul furnicilor se inseala?” se intreba intr-o zi una. „Poate Universul nu se rezuma doar la peticul nostru de iarba si la aleea de langa el. Poate ca dupa alee mai sunt si alte furnici, mult mai inteligente decat noi, care cred la fel.”

Luandu-si inima in dinti, se hotara sa traverseze. Merse tiptil, evitand sa o vada celelalte furnici, pana la alee. Cu inima cat un purice se catara pe un fir de iarba, sa vada ce e dincolo. Soarele arzator, ce se reflecta in asfaltul incins, il orbi, insa.

„Poate ca au dreptate, totusi” isi spuse si cobora. Totusi, ceva o atragea spre albul asfaltului, la fel cum cantecul sirenelor atrage marinarii spre pierzanie. „Decat sa traiesc intr-un singur Univers, urmand aceleasi reguli stricte, mai bine mor.”

Tremurand, puse doua picioruse pe cimentul incins. Caldura era suportabila, daca si le misca repede. „Pot sa fac asta! Stiu sigur ca pot! Aici nu mai rezist, asa ca trebuie”. Incet, le puse si pe celelalte. Cu pasi mici, dar hotarati, mergea, indepartandu-se de siguranta caminului. „Nu mai am de ce sa stau in Universul meu. E prea mic si prea urat. Iar celelalte furnici ma plictisesc teribil.” Capul ii vajaia de la caldura, iar una dintre antene i se pleostise, fiind nevoit sa o taraie dupa ea. „Macar o picatura de apa de-ar fi. Dar nu e. Dintre toate drumurile, l-am ales pe cel mai anevoios. Mai bine mergeam sa vad ce este dupa gard…”

In zare, i se paru ca vede antenele unei alte furnici. In soarele dogoritor, parea ca acestea fac un dans ciudat al mortii. „Poate stie furnica asta unde gasesc o gura de apa sau daca este ceva dupa alee”. Prinse un pic de putere si grabi pasul. Un colt de speranta i se nascu in minte si gura i se umezi, numai la gandul apei. Dar antenele furnicii se indepartau din ce in ce mai mult. „Oare fuge de mine?” Nu stia ca Fata Morgana se poate imbraca in furnici, atunci cand esti la un pas sa cedezi. Era o furnica ce nu mai iesise, pana atunci, din Universul ei. La naiba, nici nu stia unde sunt celelalte Universuri sau daca acestea exista, macar.

Taraindu-se mai mult, inaintand pe coate, simti o briza de aer rece. Nu mai stia daca e aievea sau doar i se pare. Parca vedea si o urma de umbra, undeva, departe. „Poate este si apa acolo.” Cu ultimele puteri, grabi ritmul taraiturii. Incet, inca un pic, zari un fir de iarba. Apoi altul, si altul, si altul… „Exista! Un alt Univers exista! Se poate, deci, si altfel!” Fericita, furnica zambi. „Am avut dreptate!”

Intra triumfatoare in cel de-al doilea Univers. Se aseza la poalele unui fir de iarba si istovita, adormi zambind, in continuare, murmurand din ce in ce mai incet „Exista… Exista…Ex…” In timp ce inchidea ochii observa cum, in jurul ei, se iveau mai multe antene de furnici.

„Oare de unde o fi venit?”

„Si de ce a venit?”

„Poate vrea sa ne manance.”

„O fi venit dintr-un alt Univers”

„Esti nebun, nu exista un alt Univers. Eu propun sa-l omoram, a venit sa ne fure mancarea.”

„Sa stii ca ai dreptate. Sa-l omoram!”

„La moarte cu intrusul! Sa-l omoram!”

„Dar daca a venit din alt Uni…”

„Taci, cu aberatiile tale, si ascute cutitul asta!”

…intr-un sat de furnici, printre maruntaiele altei furnici, o furnica se intreaba: „Si daca, totusi, exista si un alt Univers?”

2 Responses to “Nimic altceva decat o furnica”


  1. 1 EsCa Mai 16, 2012 la 10:50 am

    Bernard Werber …si atat .Am citit trilogia ,super buna .Ideea la sfarsit e sa-ti depasesti conditia si sa aspiri la ceva mai mare (nu doar pentru tine ,pentru toti ).

    Ce ai scris e prima parte🙂

  2. 2 d3vilbabe Mai 16, 2012 la 1:51 pm

    😕 Am sa caut sa-l citesc.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Oldies But Goldies

Categorii

Top Clicks

  • Niciunul
Page copy protected against web site content infringement by Copyscape

Oameni plictisiti :


%d blogeri au apreciat asta: