Si daca ti-e teama sa fii singur ce-i?

Subiectul zilei de azi (care oricum vad ca se repeta de cate ori sunt singura prin viata – voi abia asteptati sa fac pasul asta ca sa ma intrebati de el, nu?) e teama de singuratate si compromisurile pe care le fac ceilalti din cauza asta. Zic ceilalti pentru ca eu nu l-am facut decat o data si dupa mi-am dat 2 palme.

Am 2 oameni care mi-s dragi si prinsi in relatii ciudatele, in care nu sunt total implicati, doar din cauza ca, la un moment dat, trebuie sa se aseze „in rand cu lumea”. Acum, poate au ei un instinct de reproducere mai puternic decat al meu, poate nu au cum sa „intre in randul lumii” de capul lor si au nevoie de o persoana ca sa-i aduca aici, macar ca si familie. Nu judec de ce. Spun, insa, cum prevad eu ca au sa decurga lucrurile, cand singurul motiv care te tine langa o femeie e „teama de a fi singur”.

Dupa 1-2-3 ani de relatie, deja ai sa spui „Suntem de prea mult timp impreuna, nu mai are rost sa ne despartim.” Va distantati unul de altul, da’ tot nu va lasati, pentru ca aveti senzatia ca nu mai este nimic acolo, afara, pentru voi, si ca daca iesiti din relatia asta va pierdeti tot universul cu ea.

Apoi, faceti si nunta, ca „sa ne punem, pe bune, in rand cu lumea”. Aici mai apar doua dubii, da’ n-o sa dea nici unul inapoi, ca dupa „ce-ar zice lumea?”

In cateva luni apare si-un plod, ca na, si asta vine cu randul lumii. Doar de aia stati de atatia ani impreuna cand zilnic va plictisiti unul pe altul, nu? Femeia refuleaza in plod, se agata de el, ca un motiv perfect, pentru care exista casnicia aia, dupa care a alergat atatia ani si a facut atatea compromisuri. Barbatul refuleaza in televizor, in munca, in orice vreti voi. Deja, la vreo 2-3 ani, mai sunt tinuti in aceeasi casa doar din inertie si puterea obisnuintei. Ah, si sa-i „fie lu’ ala micu’ bine. Sa aiba si el 2 parinti.”

Ala micu’ are sa creasca intr-un mediu lipsit de atasament emotional, are sa ajunga la 20 si de ani, si pentru ca n-a avut de unde sa invete ce-i aia „unul de dragul altuia”, are sa o taie de acasa cu prima ocazie, facand doar vizite saptamanale, in weekend, daca nu doarme.

Iar astia doi, saracii, in cel mai bun caz au sa dea divort, ca asa zic statisticile- 50% cazuri de divort dupa 40 de ani. Daca nu, au sa refuleze fiecare in ce stie mai bine si au sa isi vorbeasca doar cand se critica unul pe altul.

Acum, asta e cel mai rau scenariu posibil pe care mi-l pot imagina. Da’ statisticile, dupa cum am zis si mai sus, sustin ca 1 din 2 cupluri trec prin chestia asta. In comparatie cu asta, singuratatea la 40-50 de ani mi se pare jucarie. Mama e singura la 50 de ani si are intalniri. La naiba, bunica lui Mircea, la 80 de ani, are prieten. Iar un scenariu din asta te da peste cap total, ca om- pe tine, pe ea, pe plod. Esti sigur ca se merita sa joci 50-50  cu o miza ca sufletul a 3 persoane, doar pentru ca tie ti-e teama ca n-are sa aiba cine sa-ti incalzeasca picioarele la 50 de ani?

Iar ca si pont: singuratatea se simte atat de ascutita in functie de tinerete. Cu cat esti mai tanar, cu atat esti mai dependent de persoanele din jur. Asa suntem noi proiectati de la natura. In timp, insa, sentimentul de singuratate scade. Un stimul, simtit de prea multe ori, isi pierde din intensitate. La un moment dat, ajungi sa-ti iubesti linistea si coltisorul tau. Asa ca nu, a fi singur, de la o anumita varsta incolo, nu mai e Bau-Baul pe care vi-l imaginati acum. Plus ca, in timpul in care tineti fata aia pe loc, s-ar putea sa ratati si tu si ea niste oameni care sa poata sa va faca intr-adevar fericiti.  Iar asta nu e corect deloc, nu?

Anunțuri

12 Responses to “Si daca ti-e teama sa fii singur ce-i?”


  1. 1 A Februarie 3, 2012 la 4:01 am

    Singurule motive pentru care se ajunge la astfel de situatii sunt lipsa de comunicare si sinceritate.
    Femeile si barbatii sunt atat de diferiti nu doar prin constructie cat si prin mod de procesare, skilluri, mentalitate etc. singurul lucru care poate uni 2 fiinte atat de diferite este comunicare si nu vorbim de comunicare aparenta de amorul artei vorbim de comunicare prin care il lasi pe omul de langa tine sa stie ce simti ce-ti trece prin cap ca dupa ce ambele parti si-au exprimat semntimentele si au informatia pura si totala sa poata gasi solutii impreuna.
    Recomand o carte ce mi-a fost recomandata la randul meu: „El e cu minciuna, ea vorbeste-ntruna” scrisa dpdv stiintific si nu emotional in care sunt explicate foarte multe dintre lucrurile ce multi dintre noi le acceptam fara sa stim de ce gen: femeia e cicalitoare, barbatii nu asculta….. toate astea sunt explicate stiintific acolo.
    bafta 🙂

  2. 2 d3vilbabe Februarie 3, 2012 la 4:03 am

    Eu nu stiu pe nimeni in jurul meu care sa reuseasca, intr-adevar, sa comunice. Ei ar comunica, saracii, da’ nu stiu ceilalti sa comunice, sau le e frica, sau… Am mai avut discutia asta, nu?:) Am sa caut cartea, ca sa vad daca primeste si recomandarea mea:))

  3. 3 ionel Februarie 3, 2012 la 3:03 pm

    haha , ai ajuns sa cercesti mila de la altii sa.si lase femeile sa vina la tine , asa de jos ai ajuns scumpo

  4. 4 d3vilbabe Februarie 3, 2012 la 3:09 pm

    runda 4, ma plictisesc :)))))
    asta e tot ce-ai inteles tu din postul asta? ca EU cersesc barbatii altora?:)

  5. 5 ionel Februarie 3, 2012 la 3:14 pm

    asta e substratul mesajului, cum spui tu , nu faci nimic fara sa aiba vreun efect , fara sa trimita un mesaj

  6. 6 d3vilbabe Februarie 3, 2012 la 3:17 pm

    mda, da’ crede-ma ca nu asta e. ce treaba am eu in vietile oamenilor?:)

  7. 7 d3vilbabe Februarie 3, 2012 la 3:18 pm

    ma rog… in vietile relationale ale oamenilor… uneori doar imi place sa dau sfaturi, cand vad ca niste prieteni buni se chinuie. nu totul se rezuma la a cadea tu in picioare in viata. 🙂

  8. 8 Tudor Februarie 4, 2012 la 1:50 pm

    Arunc şi eu o umila părere desprinsa din experienţă: nu poţi comunica aşa cum trebuie cu cel de lângă tine dacă nu ai curaj să spui exact ce te doare. Doar aşa ajungi la rezultate bune pentru ambele părţi.

  9. 9 d3vilbabe Februarie 4, 2012 la 4:23 pm

    pai da. 🙂 comunicarea face absolut totul intr-o relatie. da’ cand preferi sa comunici cu altii decat cu omul de langa tine deja e o problema acolo.

  10. 10 Cristian Februarie 4, 2012 la 5:57 pm

    Ma bucur ca te-am inspirat pentru acel blog-post 😀

  11. 11 d3vilbabe Februarie 4, 2012 la 6:05 pm

    Cum te simti in rolul de muza?:)) (Stii ca esti al 3-lea care-mi spune asta legat de postul asta?:)) )

  12. 12 Cristian Februarie 4, 2012 la 9:11 pm

    :)) Am citit articolul nu si comentariile 🙂


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Oldies But Goldies

Categorii

Top Clicks

  • Niciunul
Page copy protected against web site content infringement by Copyscape

Oameni plictisiti :


%d blogeri au apreciat asta: