The Mission 2011, ziua 1

Încep cu cel mai recent moment povestirea mea din Jurnalul ăsta de vacanţă, pentru că abia ce a fost şi poate sunt oameni care vor să afle detalii.

Au fost puţini oameni, în ciuda numelor mari care cântau pe scenă şi a preţurilor mici. Adică, ţinând cont că am luat biletele înainte şi că am dat doar 40 RON pe zi, că am primit 3 pachete de ţigări moka, 4 prezervative şi alte d-astea, eu zic că să-l asculţi pe Moby pentru 5 RON e chiar mai mult decât ok. Totuşi, lumea mi se plângea azi-noapte pe mess că i-ar fi costat prea mult să vină. Na, ei ştiu mai bine.

Totuşi, eu am fost.

Deşi nu sunt fană trance şi eram destul de obosită ţinând cont că abia coboram de pe munte şi că eram după două săptămâni de efort fizic şi psihic ( nu râdeţi da’ în astea două săptămâni mi-am făcut nişte muşchi la picioare de zici că-s cal de curse… haha, nu-i de rău, staţi liniştiţi :)) ) am ajuns să ţopăi pe tocuri de 13 prin nisip de ziceai că-s cangur fugind de vânător.

Pe lângă Gabriel & Dresden şi Paul van Dyk, m-am întâlnit şi cu Luiza, singura mea prietenă bună, ceea ce a dat un boost atmosferei şi senzaţiei.

Haha, da, ea e singura femeie pe care am reuşit să o consider într-atât de inteligentă încât să mi-o fac prietenă bună şi să am grijă să o păstrez acolo. De când eram în liceu. Ce ţi-e şi cu complexul ăsta de superioritate. :)))

Bine, poza de mai sus e un fel de „Before”, pentru că „After” ajunseserăm cam aşa:

Ce vedeţi voi acolo e spumă care, fie vorba între noi, în combinaţie cu picioare goale şi nisip se lasă cu multă greutate la mers. Sau poate o fi fost puterea berii care ne trăgea aşa greu de degete.

De cum am intrat pe poarta locaţiei respective am fost impresionaţi de organizare. La poartă ne aştepta un nene, care ne-a ghidat spre alt nene, şi tot aşa, până la locul de parcare.

Prima oară eram oarecum puţin dezamăgiţi totuşi. Pe lângă că era foarte puţină lume, ne-am aşezat şi fix între boxe, în faţă, unde nu se auzea mai nimic. Adică aici:

Apoi a venit Liz şi ne-a spus cam unde tre’ să stăm să ne bucurăm de sunet maxim şi ne-am mutat aici:

De pe la 12 s-a adunat şi lumea.

Ok, în prima zi am avut pe ce să ne destrăbălăm. Aţi văzut atmosfera în video-uri. Încet, încet, în cursul zilei de azi, am să încerc să le uploadez pe toate pe Youtube, aşa că dacă mai vreţi să găsiţi filmuleţe de genul ăsta vă readuc aminte că al meu canal se cheamă AfricanTrips.

Totuşi, trebuie să mai pun nişte poze din prima zi, în caz că nu aveţi răbdare să vă uitaţi la video-uri. Şi ca să-mi aduc eu aminte când am să mă uit în urmă.

Haha, nu vă speriaţi, n-am de gând să uploadez toate cele 10 GB de poze, nu de alta, dar n-au ieşit toate bine. Da’ oricum, vreo 3 GB tot urc eu, aşa, cât să vă satur şi să vă conving că să călătoreşti merită toate sacrificiile din lume. Oricum, am milă şi vă las cu prima zi de la The Mission Dance Weekend. Vă arăt imediat şi cum a fost la a doua, care, de departe, o întrece pe prima.

Anunțuri

0 Responses to “The Mission 2011, ziua 1”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Oldies But Goldies

Categorii

Page copy protected against web site content infringement by Copyscape

Oameni plictisiti :


%d blogeri au apreciat asta: