A murit un OM

Ieri am aflat vestea, pana azi nu am reusit sa imi concentrez gandurile . De fiecare data cand ma gandeam si realizam, ochii mi se umezeau si mintea imi fugea imediat in alta parte, in timp ce gandurile mi se retrageau undeva intr-un colt intunecat al corpului, in speranta ca vor putea iesi la iveala cand am sa fiu capabila  sa fac fata vestii.

Nu pot face.  E crud, desi logic si asteptat. E nedrept. E…fara cuvinte in care sa pot descrie sentimentul.

A luat locul tatalui atunci cand al meu m-a abandonat. Si maica-mii i-a fost tata.  Ne-a luat sub aripa lui si ne-a ajutat sa ajungem la liman in momente in care eram fara nici o solutie.

A fost singurul om care, fiind de fata la o cearta intre mine si mama, nu i-a dat dreptate ei, asa cum faceau toti ceilalti oameni maturi ci mi-a dat-o mie, cu un plus de obiectivitate cum rar vezi la cineva.

M-a mangaiat  si i-a pasat de mine mai mult decat o faceau cei din familia mea sau prietenii. In fiecare zi intreba de mine si intotdeauna a avut o vorba buna pentru noi. Total dezinteresat, m-a tratat mai bine decat m-au tratat multi altii, netinand cont de diferentele de varsta, statut, cultura.

A fost un om adevarat si ma doare sa stiu ca l-am pierdut. Ma doare la fel ca atunci cand am aflat ca a murit tata, poate mai rau. Nu-mi pasa ca era batran, nu-mi pasa ca ne vedeam doar 1 luna pe an sau ca vorbeam doar o data pe saptamana. Omul asta trebuia sa traiasca o vesnicie. Imi doresc sa ajung macar jumatate din ce a fost el si din ce si-a dorit pentru mine.

Mi-am pierdut un tata.  Lumea a pierdut o persoana rara. Si tot ce vreau e sa urlu lucrul asta si sa inteleaga toti.  Nu vreau sa aud pareri de rau, nu vreau sa tin necrologuri, nu vreau compasiune. Tocmai a murit singurul om pe care l-am cunoscut capabil sa se gandeasca la ceilalti mai presus de el. Capabil sa jertfeasca, sa ofere, sa iubeasca neconditionat. Un monument de istorie, curaj, ambitie si bunatate. Noi, tocmai am pierdut un Om.

Anunțuri

1 Response to “A murit un OM”


  1. 1 Tomata cu scufita Iunie 13, 2010 la 11:07 am

    😦 Nu iti scriu ca sa te compatimesc, ci ca sa iti spun ca inteleg cum te simti. Tatal meu a murit acum aproape 3 luni si a fost omul pe care l-am iubit cel mai mult pe lume. Am simtit ca dupa ce l-am pierdut pe el nu mai am ce pierde si ca orice mi s-ar intampla de acum inainte, nimic nu va fi mai rau decat ca tati a murit. 😦

    Si cu toate astea, moartea lui m-a eliberat. Mi-a redat o libertate a mintii pe care am pierdut-o in ultimii ani, mi-a redat zambetul si de vreo 2 ori, se prea poate sa fi experimentat si fericirea. Dar jur ca as fi renuntat la toate astea, doar sa il mai am pe el in preajma.

    Imi pare rau pentru pierderea ta, dar asa cum singura m-am incurajat pe mine, asa iti spun si tie: acum e mult mai aproape de tine si mult mai prezent in tot ce faci. acum stie tot ce e in sufletul tau si tot ce simti tu.

    Condoleante. 😦


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




Oldies But Goldies

Categorii

Page copy protected against web site content infringement by Copyscape

Oameni plictisiti :


%d blogeri au apreciat asta: